Special pentru ziua de azi, i-am rugat pe Matei si Anastasia sa ma ajute sa alcatuiesc o lista cu miresme ale copilariei. Iata ce a iesit:
– Aroma de clătite cu dulceață de zmeură într-o dimineață de vară (micul dejun favorit al copiilor mei în fiecare duminică)
– Mirosul de asfalt ud (îmi amintește zilele toride de vară când ne prindea furtuna jucand sotron cu copiii din vecini)
– Mirosul de cartofi copți în foc.
– Parfumul de lavandă (mie îmi amintește vacanțele la bunici. Copiilor mei le amintește de mine – lavanda e aroma mea favorită. In fiecare seară, înainte de culcare, imi masez brațele cu ulei de lavandă.)
– Iarbă proaspăt tunsă
– Castane coapte (În copilăria mea, în noiembrie Oradea – orașul meu natal – era învăluită această aromă. Le mâncam cu poftă, cu mâinile înghețate, în fiecare zi când mă întorceam de la scoală)
– Vată de zahăr – ne amintește de spectacolele de circ sau după-amiezele de vară, când dăm în mintea copiilor și măncăm vată de zahăr (făcută de mine, acasă!) pe trambulina din curte.
– Pământ reavăn – primele plimbări, primăvăratice, cu bicicletele prin parc sau prin pădure .
– Lemn ud ( în clasele mici Matei rodea capetele creioanelor când avea de făcut exerciții la matematică).
– Brad, mere coapte, portocale, cojonaci si scorțișoară – dimineața de Crăciun
– Mirosul rece, proaspăt și aspru de zăpadă
– Inghețată cu vanilie
– Briza mării….
Lista noastra ramâne deschisă. Vă rog pe voi să o completați!
Foto: Donald Zolan
– mirosul de zahar ars precum si crema de zahar ars;
– mirosul de placinta cu mere
– mirosul de carte noua si acel lipici care se gasea pe vremea noastra (la butelcuta)
Toate acestea imi aduc aminte de copilarie si mai ales de mama mea.
Multumesc, Alina!
Miros de caiete neincepute , sora mea mirosind a ”scoala”( petroxin:):):)- mi-am dat seama mai tirziu)
Multumesc, Cristina! Puuuup!
Mirosul de fum de la focul facut in teracota, la mama pe strada inca se simte cand se termina toamna si incepe iarna…imi reaminteste sentimentul de siguranta pe care il simteam cand era copil…
Melodia mamei tale, cand iti canta numele……si cat de mult face parte si mama ta din amintirile copilariei mele!!!…nu iti poti imagina, cu toate ca ti-am povestit un pic. Ea , impreuna cu Florica Ungur si Lucretia Ciobanu…deja sunt prea nostalgica.
Vaiiiii, ce dor imi e de copilarie…ca dor imi e de perioada aceea fara nici o grija!!!!
Ce dor imi e de tot!!!!
Te pup, Lioara!….si iti doresc o duminica placuta
Multumesc, Florina! Postul acesta a fost scris cu gandul la tine!
Ohh, eu iti multumesc! …pentru gandul tau, pentru postarile tale tonice, interesante, frumoase, nostalgice pe care eu le astept in fiecare zi …si care ma fac sa ma simt asa cum ti le-am descris. Tonica, interesanta, frumoasa, nostalgica.
– Aroma de cafea si paine prajita, unsa cu unt, cu care ma asteptau bunicii mei in fiecare dimineata, inainte de a merge la scoala.
– mirosul de porumb copt direct in foc – faceam asta in fiecare seara la bunici.
Ai dreptate, Dorina. Aromele astea exista si in memoria mea olfactica. Cum am uitata de ele? Multumesc pentru comentariu!