Știai că există 2 tipuri de stres? Pozitiv și negativ. Stresul negativ este cea mai întâlnită formă de stres și intervine de obicei în momentele neprevăzute, tensionate, fiind declanșat de o lipsă acută de încredere în sine în anumite situații cum ar fi: susținerea unei prezentări în fața unui auditoriu, examen, interviu, ceartă cu șeful, deadline-uri strânse etc. Stresul negativ este frecvent în rândul persoanelor cu un stil de viață active, care se confruntă permanent cu oameni și situații noi.
În 2007, The Foundation for Integrated Research in Mental Health a descoperit că, la nivel global, peste 3 din 5 vizite la doctor sunt pentru probleme legate de stres, în timp ce The American Institute of Stress estimează că 75-90% din programările la medicul primar au legătură cu boli cauzate sau exacerbate de stres. În această categorie se numără colesterolul ridicat, presiunea arterială mărită și bolile de inimă. În plus, conform unui studiu realizat de cei de la The American Psychological Association, mai mult de o treime (36%) din angajați spun că de obicei se simt tensionați sau stresați la locul de muncă, 20% marturisind că, pe o scară de la 1 la 10, nivelul lor zilnic de stres ajunge la un 8, 9 sau chiar 10.
Există și situații în care stresul îți poate îmbunătăți performanța, ajutându-te să implici toate resursele de care dispui pentru a te ridica la înălțimea așteptărilor. Este vorba despre așa numitul stres pozitiv care îți hrăneste creativitatea sau te energizează mental pentru evenimentele și proiectele importante din viața ta. Pentru a te bucura de aspectele pozitive ale stresului, în primul rând trebuie să înveți să controlezi efectele negative pe care acesta le are asupra ta, atât mental, cât și fizic. Primul și poate cel mai neplăcut efect al stresului este… transpirația!
Momentele de stres pot apărea când te aștepți mai puțin și sunt pe cât de spontane, pe atât de greu de controlat. La fel și reacțiile fizice declanșate. Tensiunea îți crește, pulsul o ia la sănătoasa, obrajii îți iau foc și… transpiri! Deși nu ai făcut deloc efort fizic, iar temperatura este prietenoasă, tu transpiri abundent și lucrul acesta se vede, dar mai ales -se simte!
Da, stresul este unul din motivele pentru care transpiri profund, însă există o mare diferență între transpirația normală, cauzată de un surplus de efort și cea care își găsește rădăcinile în stres și anxietate.
Transpirația cauzată de mișcare sau de un surplus de căldură este produsă de glandele sudoripare ecrine și este formată în principal din apă și o cantitate redusă de proteine și lipde. Transpirația cauzată de stres, pe de altă parte, vine atât din glandele sudoripare ecrine, cât și din glandele sudoripare apocrine, care eliberează o cantitate mult mai mare de lipide și proteine. Concluzia: lipidele și proteinele, fiind magneți pentru bacterii, transpirația cauzată de stres va avea un miros mult mai pregnant și mai supărător decât cea normală, de zi cu zi.
Pentru a demonstra această teorie, Beiersdorf, în colaborare cu Daacro (Diagnostic Assessment and Clinical Research Organization), au dezvoltat ceea ce se numește “Schwitztest”.
Subiecții care s-au supus acestui test au luat parte la interviuri ficționale menite să-i streseze pentru a le putea fi analizate rata pulsului și a bătăilor inimii, nivelul hormonului stresului și… caracteristicile transpirației.
Verdictul? Transpirația cauzată de stres are un miros mult mai pregnant și mai supărător decât cea normală, de zi cu zi și poate fi primul indiciu care te dă de gol în momentele tensionate, afectându-ți performanțele.